Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

„Copiii sunt dorul nostru de a mai fi copii”

* interviu cu prozatorul Lică Barbu

 

 

 

 

- Pentru brăilenii de toate vârstele, iubitori de literatură şi de cultură, LICĂ BARBU este un nume deja cunoscut. Pentru cei care încă nu v-au descoperit, cine este umoristul, caricaturistul şi prozatorul, autorul AVENTURILOR LUI LICUŢĂ şi cum a început această fascinantă poveste, pe care copiii de toate vârstele o îndrăgesc?

- Povestea a început demult, încă din copilărie. Tot mereu îmi doream să schimb lumea. Într-o dimineaţă, un gând răzleţ, mângâiat de o luminiţă venită din prima rază de soare a acelei dimineţi, mi-a şoptit tainic ce am de făcut: „Lumea o poţi schimba prin cultură, dragule. Primul pas e acolo, în lumea inocenţei, o lume nepoluată de ipocrizie şi lăcomie. Îmbrăţişează copiii cu drag de cultură şi ei te vor urma pe acest drum!” Ceea ce am şi făcut. Am născocit o poveste în care simplitatea, inocenţa şi imaginaţia aveau un singur cadru: lumea copilăriei definită în „Lumea lui Licuţă”.

Primul pas a fost un jurnal zinic al personajului Licuţă cu prietenii lui şi timp de o sută de zile a fost publicat online, unde Licuţă, în fiecare zi, povestea câte o întâmplare reală din copilăria lui sau, cu ceva floricele, îşi imagina fantezist câte o peripeţie cu mesaj educativ. Aşa s-a născut cartea „Lumea lui Licuţă”.

 

- Colaboraţi cu mai multe reviste de cultură şi scrieţi literatură pentru copii. De ce literatură pentru copii?

- Mulţi ani am scris umor şi am desenat umor, dar gândul din copilărie nu-mi dădea pace. Cum să schimb lumea cu o glumă sau cu o caricatură? Lumea râde instant şi când te împiedici, aşa e din costrucţie, şi atunci, i-am atras pe oameni prin literatura pentru copii unde se regăsesc vrând-nevrând. În poveşti, îi cheamă dorul de copilărie, dorul de viaţă. Nu neapărat de a ne regăsi copilul din noi, ci pentru că inocenţa şi simplitatea sunt puritatea vieţii pe care mulţi o ignoră. Nici nu mă miră de ce mulţi oameni se plâng că au mereu probleme şi griji zilnice. Ipocrizia şi lăcomia le-au acoperit libertatea de a trăi nostalgia copilăriei.

 

- Cum reuşiţi să vă alegeţi personajele care îi încântă pe copiii de toate vârstele şi care îi poartă într-un univers de vis, DINCOLO DE CAPĂTUL LUMII ?

- Simplu de răspuns! Natura este o sursă inepuizabilă de a ne regăsi ca fiinţe. Personajele suntem noi, dar nu ne vedem, din păcate, din cauza lipsei de educaţie, din cauza ignoranţei şi a temerilor de a intra într-o bibliotecă unde imaginaţia şi definiţia vieţii ne dau înţelesul Lumii. „Dincolo de Capătul Lumii“ e aventura gândurilor noastre, o aventură în care copiii sigur, setoşi de fascinaţie, intră într-un joc unde gândul este fascinaţia oricărui om invitat să viseze. Dincolo de Capătul Lumii sunt gândurile noastre.

 

- Într-o societate ultra-tehnologizată, cu invenţii pe toate planurile, sunteţi coordonatorul unui proiect prin care deschideţi apetitul copiilor pentru mişcare, interacţiune fizică şi artă. NINO-NINO a devenit un grup în care copiii socializează, se distrează şi se afirmă. Dacă, la început, activităţile se desfăşurau la Biblioteca Judeţeană, în urma restricţiilor cauzate de pandemie, copiii se întâlnesc în spaţii deschise, în Parcul Monument sau în Grădina Publică. Care sunt acţiunile pe care le organizaţi în această perioadă şi cine sunt colaboratorii dv?

- Invenţiile de ultimă generaţie ajung, într-o măsură mai mică sau mai mare, să reprezinte o parte importantă din viaţa copiilor şi, de multe ori, principala atracţie în materie de petrecere a timpului liber. Unul dintre efectele secundare extrem de nocive ale acestei stări de fapt este acapararea prichindeilor într-un univers caracterizat prin sedentarism. Pentru combaterea consecinţelor dezastruoase ale unui mod de viaţă pasiv, este importantă deschiderea apetitului celor mici pentru mişcare, interacţiune fizică şi artă. în plus, faptul că prichindeii sunt dornici de a se afirma, cautând mereu noi forme de a se juca, de a pune în mişcare gândurile lor inocente, crează cadrul optim pentru a rezolva cu ajutorul artei, prin implicarea copiilor, obiective fundamentale de educare a tinerei generaţii.

Nu este zi să nu născocim fel de fel de jocuri educative ornamentate mereu cu concursuri de desene, teste de aptitudini artistice, spectacole. în cadrul activităţii „Eu, tu şi Brăila” interacţionăm cu brăilenii în joaca De-a Reportajul punându-le întrebări despre oraşul lor şi întrebări de cultură generală, iar prin rubrica „Brăila în desenele copiilor de la Nino Nino” istoria Brăilei este mult mai bine recepţionată de copii.

Ne puteţi urmări activitatea pe pagina ,,Zâmbetul uneşte” de pe Facebook, cât şi pe canalul „Trupa Nino Nino” de pe Youtube.

şi apropo de ultra-tehnologizare! în perioada stării de urgenţă, tehnica modernă ne-a ajutat foarte mult. Grupul artistic Nino Nino nu a stat degeaba acasă ci a fost foarte activ participând la realizarea unei emisiuni la un post de radio online. Doar cu ajutorul tehnicii moderne am reuşit să ne descurcăm.

 

- Sub sloganul ZÂMBETUL UNEŞTE, implicaţi copiii în diverse activităţi recreative. Ne puteţi spune mai multe amănunte în acest sens?

- Proiectul „Zâmbetul uneşte” este iniţat de Asociaţia Culturală Leviathan în colaborare cu Biblioteca Judeţeană „Panait Istrati” Brăila, Secţia de împrumut pentru copii. Ludotecă, vizează implementarea zâmbetului ca stare firească pentru toată lumea, ca terapie de vindecare a tarelor societăţii, ca mod de îndreptare a moravurilor societăţii, dar mai ales, ca mod de a le oferi copiilor şi altceva în afară de calculator. Aceste activităţi fiind privite ca forme de manifestare ale aceluiaşi univers al copilăriei.

Prin coordonarea mea voluntară, proiectul este absolut gratuit şi îi aştept pe toţi copii, indiferent de vârstă, chiar şi de 60 de ani, pentru că, nu-i aşa?, toţi purtăm în noi un copil, toată viaţa. Poarta de la Nino Nino este deschisă permanent.

 

 

- Alături de reprezentanţi ai Bibliotecii Judeţene încercaţi să aduceţi zâmbete nu doar copiilor, ci şi bătrânilor singuri, aflaţi în căminele din oraş. Cum se desfăşoară aceste întâlniri de suflet?

- Într-adevăr, împreună cu Biblioteca Judeţeană am fost deseori la căminele de bătrâni şi am constat că cea mai mare bucurie a bătrânilor este să-i asculţi. Nu au nevoie de nimic mai mult decât de comunicare. Aceşti oameni sunt încărcaţi de poveşti din viaţa lor şi iată, o sursă inepuizabilă de creaţie pentru un scriitor.

în curând, având în vedere situaţia de alertă a pandemiei, voi merge în vizită împreună cu copiii la căminele de bătrâni pentru un dialog prin artă cu generaţia a treia. Cu cântece, cu scenete, cu desene, vedem noi cu ce mai găsim. Este foarte important să realizez această întâlnire între două generaţii, iar copiii, cu certitudine, vor avea ce învăţa. Activitatea se va numi ,,Bună ziua, dragi bunici!”

 

- Care este motto-ul după care scrieţi cărţile pentru copii sau organizaţi activităţile recreative?

- Motto-ul meu este simţit şi trăit de mine-Copiii sunt dorul nostru de a mai fi copii.

 

- Ce proiecte de viitor aveţi?

- Încă de la începutul acestui an ne-am planificat să publicăm o carte scrisă de copiii de la Nino Nino şi ilustrată cu desenele lor. Cartea se va numi „Nino Nino şi poveştile copilăriei”şi este în faza de manuscris gata de publicare. Manuscrisul l-am trimis la editura Leviathan şi după machetare vom afla şi un preţ per exemplar pentru a şti cât şi cum vom face rost de fonduri. O speranţă se întrezăreşte de la Biblioteca Judeţeană, de la părinţii copiilor şi mai vedem. Important este că am reuşit o mare realizare a acestui proiect şi sperăm că vom lansa cartea în această toamnă. şi nu numai. Lansarea cărţii va avea loc în cadrul unui spectacol susţinut tot de copiii de la Nino Nino. Nu-i aşa că e formidabil?

 

 




Categorie articol: 

Comentarii