• din motive obiective, care ţin de indisponibilitatea fizică a actriţei Narcisa Novac, spectacolele “Demonstraţia” şi “Acasă la tata” au fost înlocuite
Vineri, 29 martie 2019, de la ora 18.00, la Sala Mare a Teatrului “Maria Filotti” se joacă spectacolul TAKE, IANKE ŞI CADÂR de Victor Ioan Popa, regia Eugen Făt, o producţie a Teatrului “Fani Tardini “ din Galaţi. În distribuţie: Stelian Stancu, Gabriel Constantinescu, Lucian Pînzaru, Dan Căpăţână, Ciprian Braşoveanu, Cristina Uja, Svetlana Friptu.
Tot vineri, de la ora 19.00, trupa actorilor brăileni joacă BĂDĂRANII de Carlo Goldoni, regia Petru Vutcărău la Teatrul “Fani Tardini” din Galaţi.
Sâmbătă şi duminică, în programul spectacolelor intervin câteva modificări.
Astfel, sâmbătă, 30 martie, de la ora 18.00 la Sala Mare a Teatrului “Maria Filotti” este programat spectacolul BĂDĂRANII de Carlo Goldoni, regia Petru Vutcărău, care, din motive legate de indisponibilitatea fizică a actriţei Narcisa Novac, înlocuieşte piesa DEMONSTRAŢIA de David Auburn, regia Radu Nichifor.
Din aceleaşi motive, duminică, 31 martie, de la ora 18.00 la Sala Mare a Teatrului brăilean este programată reprezentaţia cu spectacolul GAIŢELE de Al. Kiriţescu, regia Radu Nichifor, în loc de spectacolul ACASĂ LA TATA de Mimi Brănescu, tot în regia lui Radu Nichifor .
“Gaiţele” reprezintă una dintre cele mai valoroase comedii de moravuri din dramaturgia românească. Această piesă face parte din aşa zisa trilogie burgheză a lui Kiriţescu: comedia “Marcel şi Marcel” sau “Anişoara şi ispita”, din 1923, apoi “Florentina” în1925 şi “Cuibul de viespi”, cum s-a intitulat în 1930, comedia “Gaiţele”, jucată prima dată La Craiova de trupa “Bulandra”, apoi, jucată în multe variante, pe mai toate scenele ţării, cu un succes enorm. Acţiunea se petrece “cam prin vara anului 1930”, în casa Anetei Duduleanu, văduva marelui moşier Tasse Duduleanu, casă în care bătrâna locuia împreună cu fiica cea mică, Margareta, soţul acesteia - Mircea Aldea şi două servitoare: Zamfira şi Fraulein.
Într-o casă în care dominau urletele, meschinăriile, egosimul şi ironia dusă la extrem, Mircea Aldea este un intrus, intrat forţat de imprejurările căsătoriei cu Margareta Duduleanu, care se macină încet, până ajunge la disperare. În toată acestă monstruozitate, apare Wanda Serafim, o femeie uşoară, venită de la Paris, nepoată a marelui moşier Tasse Duduleanu şi implicit verişoară a Margaretei. Aceasta îl seduce pe Mircea, când soţia sa era însărcinată. Răceala care intervine între cei doi soţi nu îi dă nicio clipă impresia Margaretei că ar putea fi vorba de o altă femeie, ba chiar îl îndeamnă pe Mircea să meargă însoţit de Wanda la o recepţie dată în cinstea unei cununii, fiind convinsă că adevăratul motiv al îndepărtării bărbatului ei era copilul, pe care acesta îl aştepta cu nerăbdare şi asupra căruia îşi îndrepta acum toată energia afectivă. De aici va proveni şi tragedia: Margareta Aldea suferea de o boală de inimă, iar cei doi fraţi, Georges şi Ianache încearcă să o convingă să scape de copil. Femeia refuză categoric acest lucru, argumentul ei fiind dorinţa nemăsurată a lui Mircea de a avea un copil, moment în care Aneta Duduleanu vine în cameră cu un mănunchi de scrisori de dragoste ale ginerelui ei către Wanda. Pe fondul amuzamentului celor doi fraţi şi al bătrânei, Margareta se sinucide cu o supradoză de laudanum, iar piesa se incheie cu o “glumă” de parastas, la care participanţii erau “bine dispuşi”.
