Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Şcoli cu WC în fundul curţii

• un nou an şcolar începe luni, însă în unele localităţi copiii vor fi nevoiţi să meargă tot la toaleta din fundul curţii şi să îşi aducă sticluţa cu apă de acasă • vorbim de mai multe unităţi de învăţământ din comunele brăilene, şcoli unde se vede cel mai bine realitatea sumbră din învăţământul românesc • asta pentru că dincolo de eforturile dascălilor, care fac zilnic naveta pentru a-i instrui pe elevi, clădirile încă au acoperişuri şubrede şi încălzirea se face la sobe pe lemn • deşi astfel de probleme sunt vechi de zeci de ani, autorităţile tot nu sunt în stare să le asigure copiilor condiţii decente de învăţare

 

Suntem printre ţările cu cea mai mare viteză la internet din Uniunea Europeană, dar încă avem multe şcoli cu WC-uri în fundul curţii. Peste 2.400 în toată ţara, conform unei statistici făcute publice anul trecut de un fost ministru al Educaţiei, dintre care, în Brăila 7.

Acesta este paradoxul care caracterizează România, iar de la an la an decalajele dintre mediul urban şi rural par să se adâncească. Pentru că, dacă în municipiu şcolile se pot mândri că au cluburi de robotică, debate sau teatru, în mediul rural încă există unităţi în care lipsesc lucrurile elementare, precum o toaletă, apa potabilă sau un teren de sport adecvat. Redactorii “Obiectiv” au mers la începutul acestei săptămâni în satele şi comunele de la marginea judeţului Brăila, pentru a vedea dacă s-a schimbat ceva în ceea ce priveşte condiţiile în care vor învăţa elevii. Iar imaginea cu care am rămas nu este una care face cinste judeţului. Un judeţ care an de an se clasează pe primul loc la Evaluarea Naţională. Şcoala brăilenă însă nu reuşeşte să ţină pasul cu performanţele copiilor căci, oricât de mult s-ar strădui dascălii să îi ajute, unii făcând naveta de la zeci de kilometri, în unele zone clădirile arată jalnic, iar autorităţile par încremenite în neputinţă.

 

Chichineţu, satul uitat de lume

 

Prima oprire a echipei “Obiectiv” a fost în satul Chichineţu din comuna Ciocile,  situat la 90 km de municipiu, aproape de graniţa cu judeţele Buzău şi Ialomiţa. Chichineţu este un sat care avea în 2011 o populaţie de 436 locuitori. În prezent nu se ştie exact câţi oameni au mai rămas, pentru că luni, în jurul orei 12.00, atunci când redactorii “Obiectiv” au mers pe teren, locul părea pustiu. Casele arătau neîngrijite şi abandonate, cu iarba în curte crescută şi uscată, semn că lumea a plecat de mult şi nu are de gând să se mai întoarcă. Cu greu am găsit la poarta unei case un localnic, un pensionar, care să ne indice unde se află şcoala. Şi nici n-ar fi trebuit să ne mire că aceasta nu a putut fi identificată cu uşurinţă, căci pe frontispiciul clădirii nu există nicio inscripţie cu numele unităţii de învăţământ. De altfel, la ora vizitei redactorilor noştri, uşa era închisă şi nu era niciun profesor la şcoală. Nu am putut vedea interiorul, însă la exterior peisajul din curte este unul de-a dreptul dezolant, adâncind parcă şi mai tare atmosfera de pustietate care predomină asupra satului. Curtea era plină de bălării, pe acoperiş şi în pereţi se văd găuri, tencuiala e scorojită, semn că aici au fost începute nişte lucrări şi apoi abandonate. În ceea ce priveşte toaleta, cele două băi turceşti sunt de-a dreptul insalubre.

Redactorii “Obiectiv” au mers apoi în comuna Ciocile, pentru a discuta cu directoarea Daniela Marinescu despre situaţia de la Chichineţu. Acesta ne-a explicat că la interior şcoala este foarte frumoasă, însă clădirea arată astfel pentru că firma care trebuia să se ocupe de reabilitarea acesteia a dat faliment, lăsând lucrările neterminate.

“Şcoala a rămas neterminată pentru că a fost într-un proiect în 2010 care nu s-a mai finalizat. Avem lucrări deschise în contabilitatea, banii s-au dat, dar s-a făcut doar o parte din lucrări, pentru că firma s-a desfiinţat. Banii nu îi putem recupera, administratorul nu mai e de găsit. Săptămâna aceasta, curtea va fi igienizată cu asistaţi social. La Chichineţu, numărul de copii este mic, avem grupe de copii la limita minimă”, ne-a spus prof. Daniela Marinescu, directoarea Şcolii din Ciocile.

Precizăm că, în prezent, la Chichineţu, şcoala funcţionează cu doar trei clase de învăţământ simultan, o clasă fiind formată chiar din trei grupe de studiu: clasa pregătitoare, clasa a II-a şi clasa a IV-a. Şi cum tot mai mulţi tineri pleacă, nu se pune problema de viitoare investiţii pentru că e posibil ca în 10 ani unitatea de învăţământ să se desfiinţeze, iar puţinii copiii care vor mai rămâne în sat să facă naveta până la şcoala din Ciocile.

“Tinerii pleacă din sat. Îşi iau copiii, familia şi se mută. Sunt tot mai puţini copii şi cred că nu suntem singura şcoală sau singura comună care se confruntă cu această problemă. Populaţia e îmbătrânită, puterea economică nu prea există, că nu e nimic în zonă, nicio firmă, suntem şi departe de oraş...”, susţine directoarea şcolii.

Dar nu doar la Chichineţu sunt probleme, ci şi la Ciocile. Unitatea de învăţământ din comună are trei structuri: grădiniţa, şcoala primară şi şcoala gimnazială. Dintre acestea, şcoala primară încă are toaleta în fundul curţii, angajaţii şcolii străduindu-se însă să facă locul să pară decent. Clădirea şcolii primare este şi ea veche şi dărăpănată, încălzirea iarna făcându-se la sobe pe lemn. Există totuşi şi o parte plină a paharului în toată această poveste. Vorbim despre dascălii care au grijă ca sălile de clasă să fie frumos decorate, astfel încât elevii să se simtă într-un mediu prietenos.

Directoarea şcolii ne-a declarat că lucrurile se vor schimba totuşi în viitorul apropiat, atât grădiniţa din Ciocile, cât şi şcoala primară, urmând să fie renovate din fonduri prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală (PNDL).

“Avem două programe prin care vrem să reconstruim grădiniţa. Avem banii, suntem în faza de licitaţii. La fel şi la şcoala primară, unde sunt clasele I-IV, avem tot prin PNDL bani să construim grup sanitar în interior”, a mai adăugat sursa citată.

 

După 117 ani de la înfiinţare, Şcoala din Tătaru va avea grup sanitar în interior

 

Printre şcolile vizitate de redactorii “Obiectiv” s-au numărat şi cele din satul Tătaru şi comuna Dudeşti. În Tătaru, imaginea şcolii nu este una tocmai plăcută. Şcoala este veche şi are nevoie să fie reabilitată (clădirea este construită în 1902), iar terenul de sport este departe de ceea ce vedem la alte şcoli. Există însă şi aici o parte plină a paharului. După 117 ani de la înfiinţare, şcoala din satul Tătaru va avea în sfârşit un grup sanitar in interior. Lucrările au început de circa două săptămâni şi vor fi gata undeva la mijlocul lunii octombrie, până atunci elevii fiind nevoiţi să meargă tot la toaleta din curtea şcolii.

“Am primit 64.000 lei fonduri de la Ministerul Educaţiei şi 30.000 am primit de la Consiliul Local Dudeşti, ca să avem suma necesară să finalizăm lucrarea. O să avem un grup sanitar pentru fete, unul pentru băieţi şi unul pentru persoanele cu handicap. Noi, mulţumim lui Dumnezeu, suntem bine, pentru că o să avem grup sanitar în toate cele trei structuri. Ne chinuim de mult timp să facem acest grup sanitar. Am zis în fiecare an ca măcar două cabine să avem pentru clasa pregătitoare. Dar nu puteam, pentru că nu e de joacă şi ne trebuie avize”, ne-a spus prof. Tilinca Toma, directoarea şcolii.

La 5 km de Tăraru, în comuna Dudeşti, imaginea şcolii este cu totul alta. Aici unitatea de învăţământ arată mult mai bine, copiii au condiţii decente, ba chiar au şi 26 de tablete complet echipate cu aplicaţii digitale educative, primite printr-un program de educaţie digitală.

 

Peste 100 de şcoli şi grădiniţe fără avize sanitare

 

Faptul că pe 9 septembrie începe un nou an şcolar, pentru elevi şi profesori nu înseamnă că şcolile au scăpat de vechile probleme. Ne referim aici la avizele sanitare eliberate de Direcţia de Sănătate Publică (DSP) Brăila, autorizaţii care lipsesc în foarte multe şcoli şi grădiniţe, în special cele din mediul rural. Conform datelor Inspectoratului Şcolar Judeţean şi ale DSP Brăila, în Brăila există 107 unităţi de învăţământ cu personalitate juridică, care au 156 de unităţi de învăţământ arondate, rezultând un total de 263 locaţii. Din acest total, există autorizaţie sanitară de funcţionare doar pentru 158 locaţii, reprezentând 60,07%.

În ceea ce priveşte numărul efectiv al şcolilor cu toaletă în curte, conform declaraţiilor făcute în cea mai recentă şedinţă de Consiliu Judeţean de inspectorul şcolar general Viorel Botea, numărul acestora este în scădere. Concret, dacă anul trecut erau 18 UAT-uri (şcoli şi grădiniţe) cu grup sanitar în exterior, în prezent mai sunt doar 7 UAT-uri care nu au rezolvat această situaţie, respectiv unităţi şcolare din comunele Frecăţei, Galbenu, Surdila Greci, Gropeni, Şuţeşti, Ciocile şi Dudeşti.

COAUTOR ARTICOL: 



Categorie articol: 

Comentarii