După Târg, au fost vizitate două şantiere importante, cel de la Liceul "Perpessicius" şi cel de la "Grupul Şcolar Agricol "Gh. K. Constantinescu". Ministrul Ecaterina Andronescu a fost foarte mulţumită de ceea ce a văzut şi chiar a recomandat conducerilor şcolilor "Perpessicius" şi "Eminescu" să dărâme gardul dintre ele şi să realizeze un campus şcolar cu adevărat european. "M-a impresionat formula în care au fost gândite, ca şi campusuri. Să adune acolo şcoala, grădiniţa, internatul, cantina, sala de sport. Cred că aceasta este direcţia în care trebuie să mergem cu şcolile noastre. Eu am văzut că au nevoie de resurse şi va trebui să ne străduim pentru a le găsi, chiar dacă nu avem bani în buget. Vom încerca să dezvoltăm proiecte cu Banca Mondială, Banca de Investiţii, Banca pentru Dezvoltare a Consiliului Europei, să atragem resurse pentru a putea să finalizăm aceste şantiere. Aici lucrurile sunt aşezate şi trebuie să finalizăm ce s-a început", a declarat ministrul. Andronescu a mai vizitat Grădiniţa nr. 50 şi Colegiul Naţional "Ana Aslan".
Se reînfiinţează Centrul de Excelenţă la Brăila
Una dintre întrebările adresate ministrului, în cadrul conferinţei de presă ce a încheiat programul acesteia la Brăila, a vizat posibilitatea de realizare a unor clase de excelenţă în mediul urban, aşa cum s-au realizat deja pentru elevii din rural. "Pentru copiii din mediul urban există Centrele de Excelenţă, Palatul copiilor, unde elevii capătă noţiuni în plus faţă de programa şcolară. Vom repune în funcţiune aceste Centre de Excelenţă la Brăila. Cred că s-a depăşit perioada când vorbeam de egalizare în mediul şcolar şi trebuie să dăm fiecărui elev ceea ce are nevoie", a răspuns Andronescu.
Fără teze unice şi admitere computerizată
Teme fierbinţi în aceste zile, tezele cu subiect unic şi admiterea la liceu au fost şi ele abordate. "Analizele pe care le facem trebuie să ne determine să luăm o decizie. În legătură cu tezele unice, decizia este aproape luată. În toate judeţele în care m-am întâlnit cu zeci sau sute de profesori, aceştia mi-au arătat că aceste teze au devenit nerelevante, că au stricat ierarhiile şcolare. Personal cred că vom renunţa la tezele cu subiect unic, într-o proporţie majoritară. În privinţa admiterii la liceu mărturisesc că am o strângere de inimă şi ar trebui să ne mai gândim asupra formulei. Calculatorul a avut un lucru foarte bun, a eliminat orice influenţă, a ţinut cont de medie şi de opţiunea elevului. Poate într-o lună de zile vom găsi o soluţie mai interesantă şi mai productivă pentru şcoală. Ce pot să vă spun acum este că din discuţiile pe care le am cu directorii de licee, aceştia îşi doresc admiterea la liceu. Acum ar fi trebuit să avem standarde de evaluare şi, pe baza lor, să avem omogenitatea notelor".
Liceul va redeveni obligatoriu
O altă problemă ridicată de jurnaliştii brăileni a fost aceea a învăţământului profesional, ramură care în acest an nu a primit nici un loc de şcolarizare. "Şcoala de Arte şi Meserii a fost gândită ca o şcoală care să profesionalizeze în acele meserii cerute pe piaţa muncii. Din păcate, şcolile au mers pe ce pot profesorii să facă. Deocamdată am amânat doar cifra de şcolarizare şi aş vrea să le facem numai pe baza unui contract cu angajatorul pentru că de la SAM am avut cel mai mare absenteism. Elevii şi părinţii nu înţeleg de ce trebuie să facă o şcoală care nu le foloseşte la nimic. În măsura în care vom avea angajamente ferme, contracte, merită să mergem cu şcoala mai departe. Apoi, dacă ne uităm la ce ne spune Uninea Europeană, la capitolul pregătire secundară, România nu stă bine. UE impune ca 85% dintr-o generaţie să aibă studii liceale. Noi suntem sub 60%. Şi atunci, ne aproiem de Europa încercând să creştem durata învăţământului obligatoriu. Dacă ne va ajuta Parlamentul, vom merge ca tot liceul să fie obligatoriu, dar nu oricum. Componenta tehnologică să meargă pe profesionalizare şi să dăm absolventului calificarea cu care să se agajeze pe piaţa muncii. Nu este nimic rău dacă un absolvent de liceu tehnologic ar avea şi o calificare", a explicat ministrul Andronescu.
Universitate de stat la Brăila - se bate la o uşă deschisă
O altă întrebare a vizat posibilitatea ca la Brăila să se înfiinţeze o universitate de stat cu profil agricol, idee pe care ministrul a spus că o susţine şi că va mai avea discuţii cu toţi cei implicaţi, inclusiv cu actualul decan al facultăţii de Inginerie Brăila, conf. univ. dr. Adrian Goanţă. "Trebuie să găsim mecanismele şi resursele necesare pentru a realiza ceea ce-şi doreşte Brăila. Mi se pare îndreptăţită Brăila să solicite aşa ceva. Agricultura este o şansă, mai ales într-o perioadă de criză, şi învăţământul agricol nu trebuie să-l neglijăm. Din păcate, în multe locuri din ţară s-au desfiinţat liceele agricole. Acum nu am avut timpul necesar până la aprobarea cifrei de şcolarizare ca să reaşezăm lucrurile, dar pentru anul viitor, împreună cu Ministerul Agriculturii, trebuie să facem acest lucru. Pe lângă şcolile agricole să încercăm să construim ferme model pentru fermierii care trebuie să înveţe să facă o agricultură modernă. Brăila bate la o uşă deschisă".
"Avem obligaţia să instituţionalizăm formarea profesorilor"
Întrebată dacă are vreun plan pentru a reduce absenteismul din şcoală, ministrul Andronescu a declarat că nu agreează ideea amendării părinţilor, care oricum sunt foarte amărâţi, ci pe ideea realizării unei şcoli atractive pentru copii. "Elevul să înţeleagă că şcoala îi este utilă şi că nu se poate descurca în viaţă fără ea. Trebuie să întărim relaţia de comunicare cu părinţii, să-i aducem mai des la şcoală, să vorbim cu ei, să le spunem ce se întâmplă cu copiii lor în timp util, cât lucrurile sunt recuperabile, nu când e prea târziu. Acum avem câteva obiective de modernizare a şcolii. Unul este reforma curriculară, adică esenţializarea conţinuturilor şi regândirea lor pe formarea competenţelor cheie stabilite în documentele europene. Al doilea obiectiv este reforma evaluării, cu accent pe evaluarea continuă, pe măsurarea achiziţiei pe care o face elevul în fiecare oră şi, nu în ultimul rând, regândirea conţinutului fiecărui manual pentru că sunt convinsă că avem foarte mult de lucru. Avem în vedere şi formarea continuă a profesorilor. Încercăm să mobilizăm toate resursele pentru a avea un proiect strategic în fiecare judeţ. Proiectul naţional este de 5 milioane de euro şi ar fi şi o cale de recuperare a ceea ce am pierdut la rectificare. M-aş dori ca fiecare liceu să aibă un grant de 500.000 de euro pentru formarea continuă. Ultima analiză a UE ne plasează între ţările cu o pondere foarte mică a populaţiei prinsă în programe de fomare continuă. Interesul nostru pentru profesori este major, cu atât mai mult cu cât specialiştii vorbesc despre deprofesionalizare după un număr relativ mic de ani. Dacă inginerul în calculatoare se deprofesionalizează în doi ani şi jumătate, nimeni nu trece dincolo de şapte ani. Avem obligaţia să instituţionalizăm formarea profesorilor".
