Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Însurăţei - oraşul unde locatarii de la bloc se încălzesc cu sobe pe lemne

• deşi figurează ca oraş de aproape trei decenii, încălzirea centralizată din Însurăţei, un principal indicator al urbanizării, lipseşte cu desăvârşire • anul 2019 îi găseşte pe locatarii blocurilor din Însurăţei tot la gura sobei • peste 300 de persoane se încălzesc la sobe pe lemne, în condiţii mai rele faţă de cele de dinainte de Revoluţie, când la Însurăţei funcţionau centralele termice pe cărbune şi combustibil lichid • autorităţile promit că vor valorifica resursele geotermale din oraş, însă nu se ştie când se va întâmpla asta, iar de reţea de gaze nici nu poate fi vorba • în prezent, la Însurăţei se construieşte încă un bloc, în regim ANL, care va fi încălzit cu centrale electrice

 

Pentru locuitorii din Însurăţei, statutul de oraş se vede doar în acte. În realitate, condiţiile nu diferă cu mult faţă de mediul rural, iar asta se vede cu ochiul liber de cum intri în oraş. Blocuri cenuşii, blindate cu burlane înnegrite de fum sau ruginite de vreme, se văd la tot pasul. Sunt 10 blocuri, în care peste 300 de familii se încălzesc la gura sobei, de mai bine de 25 de ani. Centralele termice pe cărbune şi combustibil lichid din Însurăţei au dispărut, la scurt timp după Revoluţie, în 1993, iar de reţea de gaze aici s-a pomenit doar în campania electorală. „Avem aproximativ 100 de apartamente în această situaţie. Iniţial, au fost încălzite prin centrala termică a localităţii. Ne gândim să valorificăm resursele geotermale existente în zonă, astfel încât să scăpăm de această încălzire cu lemne, să trecem pe o încălzire centralizată, dar mai durează”, a explicat viceprimarul oraşului, Florentina Carşote. În lipsa altor soluţii, brăilenii se descurcă cum pot. Şi-au construit sobe în apartamente şi îşi fac depozite de lemne pe unde apucă, fie prin magazii sau garaje, fie la scara blocului. Un peisaj atipic pentru statutul de oraş, pe care autorităţile nu se grăbesc însă să-l schimbe prea curând! Dimpotrivă, locatarii se plâng că autorităţile refuză să-i ajute dacă vor să facă lucrări de reparaţii şi întreţinere la bloc.

„În ăştia 30 de ani, n-au făcut nimic, banii pe care noi îi plătim la Consiliu nu se văd nicăieri... Vrem şi noi să mai reparăm blocul, că ne plouă în case, să facem izolaţie cu scârţâitoare, am întrebat la Primărie, dar nu vor să ne ajute deloc, nici măcar cu cartonul pentru acoperişului blocului. Uitaţi şi dumneavoastră...facem focul la sobă, cu lemne, la bloc, numai condiţii de oraş nu sunt astea...”, s-a plâns un localnic. Alt bloc, aceleaşi probleme. Faţade căptuşite cu burlane, scări de bloc cu igrasie, acoperiş pe jumătate smuls de vânt, tencuială crăpată şi porţi, ce ţin loc de uşi de bloc. Modalitatea de încălzire este aceeaşi. Sunt condiţii pe care oamenii sunt nevoiţi să le îndure, pentru că, spun ei, la o pensie de 900 de lei, nu-şi permit să suporte din banii lor şi alte cheltuieli. Numai încălzirea pe timp de iarnă îi costă peste 4.000 de lei, bani în care intră costul lemnelor, tăiatul şi transportul.

În altă scară de bloc o întâlnim pe Adela Alexandru, o femeie la 53 de ani care deplânge vremurile de dinainte de Revoluţie, când Însurăţei avea încălzire centralizată, dar şi taxe şi impozite mai mici. „Aşa începem orice dimineaţă de iarnă. Ne ducem la garaj, luăm sacoşica cu lemne, aprindem focurile. Eu am două sobe, una pentru sufragerie şi una care încălzeşte dormitorul şi bucătăria. Asta este, din păcate. Doar în acte şi la impozite suntem în oraş, că în rest trăim ca la ţară. Am avut promisiuni, dar după aia s-au şters cu buretele, nici vorbă de aşa ceva, de gaze. Să îmi pun centrală electrică, de unde bani să plătesc? Curentul s-a scumpit. Aşa, am lemne fac focul, n-am, nu fac şi gata..”, ne-a spus  doamna Adela.

Întrebat de ce, în aproape 30 de ani de la Revoluţie, nu s-a reuşit racordarea oraşului Însurăţei la reţeaua de gaze, viceprimarul, a explicat că intenţii au fost, dar cam atât.

„S-a luat în calcul această idee, am avut în vedere şi experienţa vecinilor noştri care au făcut proiecte şi în momentul în care au ajuns la poarta cetăţeanului să se racordeze, n-au mai fost aşa optimişti, în sensul că li s-a părut scump şi complicat”, a declarat Florentina Carşote. Autorităţile se laudă, în schimb, că oraşul va avea, în curând, primul bloc de locuinţe construit după Revoluţie. Este o investiţie în regim ANL aflată în construcţie, care, potrivit şefilor din administraţie, va fi gata, cel mai probabil, anul viitor. Va număra 16 unităţi locative, care vor fi încălzite cu centrale electrice. O investiţie care nu-i încălzeşte însă cu nimic pe cei trecuţi de vârsta a doua, care locuiesc deja în blocurile cenuşii.

Însurăţei a devenit oraş la scurt timp după 1989 şi numără aproximativ 7.000 de locuitori, oameni care, de mai bine de 5 ani, vorbesc despre un referendum pentru revenirea la statutul de comună, pentru ca să plătească taxe şi impozite mai mici. Deocamdată, ideea nu a fost pusă în practică de autorităţi.




Categorie articol: 

Comentarii