Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Început de primăvară

Preocupaţi de politica dâmboviţeană, de gâlceava de la vârful partidului care ne conduce sau de schimbările frecvente de miniştri sau de premieri, de jaful care este în ţară şi de vremurile cenuşii, care ne încorsetează, nu mai avem timp să ne bucurăm de primele zile de primăvară. Privim cu încrâncenare ştirile de ultimă oră, ne revoltăm în tăcere pentru toate nedreptăţile care se derulează sub ochii noştri, ne dor pădurile din suflet şi copacii care au luat drumul străinătăţii sau satele îmbătrânite, lăsate de izbelişte... Empatizăm cu bolnavii ţintuiţi pe paturile de spital ale unui sistem de sănătate aflat mereu în stare de comă şi cu dascălii unei Educaţii care traversează era copy paste şi cea a doctoratelor în serie şi răsfoim neputincioşi fiecare filă din calendarul zilelor noastre.

Este luna lui Mărţişor, pieţele sunt luate cu asalt de zambile albe şi mov, de lalele şi trandafiri, dar noi am pierdut acea inocenţă care împletea firul alb şi  cel roşu cu visele noastre. Coşarul nu ne mai aduce noroc, iar trifoiul cu patru foi a rămas undeva departe, printre amintiri. Din când în când, avem nevoie de primăvara din suflet şi de frumuseţe.

Dar, trecem grăbiţi printre tarabele cu flori sau cu mărţişoare, alergăm de colo-colo, preocupaţi de grija zilei de mâine şi de problemele care ne frământă, iar sufletul nostru devine din ce în ce mai singur şi mai însetat de lumină. Acea lumină risipită în catedrale cu aripi de cântec şi zboruri albastre, care ne înalţă sufletul şi ne colindă nemărginirea.

Din când în când, avem nevoie să pătrundem într-un templu de frumuseţe, în miezul cuvintelor sau al sunetelor, să ne scăldăm privirea în culorile calde ale unui tablou sau să vedem o piesă de teatru. Din când în când, avem nevoie de cultură, avem nevoie de artă.

Şi, dacă tot vorbim despre artă, aş vrea să vorbim despre teatru; despre teatrul brăilean. Aţi văzut câtă frumuseţe este în Teatrul “Maria Filotti”? Aţi simţit ce energie emană un asemenea loc ? Dincolo de bijuteria arhitectonică din centrul vechi al urbei, de la un an la altul, teatrul brăilean redevine lăcaşul de cultură de altădată. Spectacole de excepţie, premiere teatrale, aplauze la scenă deschisă, coşuri cu flori şi, nu în ultimul rând, spectatori care ştiu să aprecieze adevăratele valori. Recunosc, în teatrul brăilean intru ca într-o catedrală a sufletului. Mă lepăd de zgura cotidiană şi păşesc cu evlavie pe treptele templului în care tânăra Thalia este încoronată cu iederă şi ţine într-o mână un toiag şi în cealaltă o mască. Uneori, avem nevoie de o mască, sub care să ne ascundem rutina de fiecare zi  şi să simţim primăvara din noi. Avem nevoie de frumuseţe şi de artă, avem nevoie să îmbrăţişăm dimineaţa cu un cer senin, sau cu un gând bun. La început de primăvară, la Teatrul “Maria Filotti” răsună acordurile unei noi primăveri, cu spectacole şi concerte de excepţie. Un mărţişor oferit nu doar femeilor, ci tuturor brăilenilor iubitori de frumos!  

 




Categorie articol: 

Comentarii