Camera Deputaţilor a adoptat, zilele acestea, în unanimitate, proiectul legii insolvenţei persoanelor fizice, care prevede ca orice cetăţean aflat în incapacitate de plată a datoriilor, nu din vina sa, să îşi poată reeşalona datoriile pe baza unui plan de redresare financiară pe o perioadă de cinci ani. Mai mult, legea îi va asigura şi o protecţie în faţa executărilor silite. Proiectul este, de fapt, rezultatul unui studiu făcut pe legislaţia similară din 12 state, precum şi a dezbaterilor purtate încă din primăvara anului trecut. De altfel, tema insolvenţei persoanelor fizice a apărut pe fondul crizei francului elveţian, când mii de români au fost sufocaţi de majorarea ratelor lunare de rambursare a împrumuturilor contractate prin 2008 - 2009, după ce cotaţia leu - CHF a sărit în aer. Potrivit prevederilor adoptate, de această lege va beneficia orice debitor de bună-credinţă care are "un necaz financiar", nu din vina sa, acesta putând să îşi reeşaloneze datoriile, pe baza unui plan de redresare, pe o perioadă de cinci ani. În momentul în care îşi deschide procedura de insolvenţă, debitorul nu mai poate fi executat silit şi este stopată orice penalitate sau majorare de întârziere. Când poate declara insolvenţa un debitor - persoană fizică? În termen de 90 de zile de la data scadentă a unei datorii când ştie că nu mai poate să îşi achite aceste datorii. Practic, persoana în cauză are la dispoziţie două proceduri: pe de o parte, atunci când debitorul nu are nicio şansă să se redreseze poate solicita lichidarea, iar pe de altă parte, îşi poate reeşalona datoriile, pe baza planului de rambursare pe care îl propune, sub supravegherea şi consultanţa unui administrator al procedurii desemnat de o comisie de insolvenţă. Mai există şi o a treia formă - procedura simplificată de insolvenţă, situaţie care se aplică în cazul debitorului dacă suma totală a datoriilor sale este de cel mult 10 salarii minime pe economie, nu are bunuri sau venituri urmăribile şi are peste vârsta standard de pensionare sau şi-a pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă.
De precizat că administratorul procedurii insolvenţei poate fi dintre practicienii în insolvenţă, avocaţi, notari sau executori judecătoreşti. Cheltuielile în procedura de insolvenţă sunt prevăzute în planul de rambursare, cu precizarea că în ce priveşte cheltuielile de demarare a acestei proceduri, acestea sunt suportate de la bugetul de stat. Ce spun avocaţii despre această lege? Marius Coltuc, avocat în Baroul Bucureşti este de părere că actul normativ este greu de aplicat. "Legea este complexă şi necesită mult timp pentru studiu şi dezbatere. S-a obţinut un termen mai lung pentru intrarea în vigoare - 6 luni, pentru ca, în acest interval, să se procedeze la înfiinţarea comisiilor, instruirea celor implicaţi în procedură, dar şi pentru informarea şi educarea potenţialilor beneficiari ai actului normativ. Procedurile prevăzute de această lege sunt de competenţa de prima instanţă a judecătoriei, avându-se în vedere faptul că procedura se aplică persoanelor fizice, consumatori, aflaţi într-o situaţie financiară precară şi aceştia trebuie să fie mai aproape de domiciliu, să fie cheltuieli mai reduse, dar şi faptul că judecătoriile au şi acum în competenţă contestaţiile la executarea silită, acţiunile în pretenţii de valoare redusă, partajele, etc. Deci nu se poate aplica pentru că nu există instituţiile prevăzute de lege", a explicat sursa citată.
Revenind, Camera Deputaţilor este for decizional cu acest proiect, iar dacă va fi promulgat de preşedinte şi listat în Monitorul Oficial, ar urma să intre în vigoare la şase luni de la publicare.
