Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

În România, votul trece pe la uşa bisericii

În anii de regim comunist din România nu era bine să-ţi afişezi credinţa în Dumnezeu, dar acum mulţi candidaţi la alegerile prezidenţiale dau dovadă de un spirit religios ostentativ, în această ţară majoritar ortodoxă, comentează AFP.
Preşedintele liberal-democrat Traian Băsescu sau principalul său rival, social-democratul Mircea Geoană, îşi fac cruce vizibil, înainte de a intra pe scenă la mitingurile electorale.
Ei s-au dus de mai multe ori la diverse biserici, ascultând slujba cu o mină gravă şi primind binecuvântarea preoţilor. Cel mai adesea, în prezenţa camerelor.
"Oamenii politici folosesc acest lucru pentru a câştiga capital de imagine, în această ţară în care Biserica se bucură de un mare respect", explică sociologul Mircea Chivu.
În condiţiile în care aproape 87% dintre români s-au declarat ortodocşi la ultimul recensământ, ar fi de neconceput ca cineva să-şi afirme ateismul, dacă vrea să obţină voturi. Astfel, la o dezbatere televizată înaintea alegerilor prezidenţiale din 1996, candidatul creştin-democrat Emil Constantinescu l-a întrebat pe preşedintele în exerciţiu Ion Iliescu dacă el crede în Dumnezeu. Fost responsabil al Partidului Comunist, Iliescu a încercat să ocolească întrebarea, aminteşte AFP. Potrivit analiştilor, stânjeneala evidentă a lui Iliescu a convins mulţi indecişi să voteze pentru Constantinescu, acesta câştigând în cele din urmă scrutinul.
De atunci, inaugurarea de biserici sau întronizarea prelaţilor, toate au fost ocazii bune pentru politicienii în căutare de popularitate, chiar dacă unii credincioşi sunt nemulţumiţi să vadă cum politicienii trec prin faţa lor, nemaistând la coadă pentru a intra în biserică.
Criticându-l din acest punct de vedere pe liderul opoziţiei Mircea Geoană, editorialistul de la Gândul, Cristian Tudor Popescu, se întreabă care sunt motivele acestuia. "Oare face asta pentru a-i fi iertate păcatele sau pentru a face un uriaş semn al crucii, în faţa camerelor, ştiind că asta place electoratului?", se întreabă el, citat de AFP.
Biserica Ortodoxă îşi afirmă neutralitatea politică şi asigură că nu poate împiedica niciun credincios să participe la slujbă.
Iar, dacă o decizie a Sfântului Sinod autorizează preoţii să candideze pentru posturi de consilieri departamentali, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei, preotul Constantin Stocia, asigură pentru AFP că "nu este vorba de a face politica partidelor, ci politica acelor comunităţi".
O anchetă realizată cu camera ascunsă de Realitatea TV a arătat că preoţii sunt dispuşi să accepte "donaţii" în schimbul unei cuvântări în favoarea unui anumit candidat la prezidenţiale.
Analiştii denunţă o confuzie între stat şi Biserică, întreţinută "mai ales de oamenii politici", în pofida statutului laic al ţării.
"În momentul în care preşedintele României, deci al tuturor românilor, sărută mâna Patriarhului ortodox, statul este pus într-o situaţie de subordonare în faţa Bisericii", spune politologul Cristian Pârvulescu, vorbind espre depunerea jurământului de către Băsescu.
În 2006, o plângere depusă de un profesor, care le cerea autorităţilor să retragă icoanele din şcoli, a provocat o dezbatere fără precedent în România. După mai multe decizii judecătoreşti contradictorii, Curtea Supremă a decis în mai în favoarea menţinerii simbolurilor religioase.




Categorie articol: 

Like / Share

Comentarii