Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

Îmbulzeală în memoria blajinilor

Ca în fiecare an, Paştele Blajinilor şi-a pus amprenta asupra traficului brăilean. Pe străzile adiacente cimitirelor, maşinile s-au îngrămădit blocându-se una pe alta, iar la semafoare cozile s-au întins pe sute de metri. Bătaia cea mare a fost, ca de obicei, pe locurile de parcare de lângă poarta cimitirelor. Cine s-a putut strecura până acolo s-a simţit, probabil, ca un favorizat al sorţii, privindu-i de sus pe cei mai puţin norocoşi, care au fost nevoiţi să care pe distanţe mai mari coşurile cu pachete pregătite pentru împărţeală. Mulţi vizitatori sunt bătrâni şi se deplasează greu, dar sunt şi destui tineri lezaţi, probabil, în orgoliu dacă au mai mult de mers pe jos. Aşa se face că "încâlceala" de maşini devine, la un moment dat, de nepătruns, mai ales că, în general, străzile din lateralele cimitirelor brăilene sunt destul de înguste.
Anul acesta, cei mai mulţi dintre brăileni au ales să meargă la cimitir de duminică, pentru a profita de ziua liberă. Asta s-a simţit nu doar în trafic, ci şi pe aleile dintre locurile de veci care au devenit, literalmente, neîncăpătoare pentru mulţimea de creştini veniţi să îşi pomenească rudele trecute în lumea celor drepţi.
Ce ar fi pozitiv de remarcat la pomenirea morţilor din acest an este faptul că, şi duminică şi luni, brăilenii au fost mai puţin agasaţi de cei care aşteptau să li se dea pachete. Dacă altădată săracii îi luau în primire pe vizitatori încă de la poarta cimitirului, aproape smulgându-le împărţeala din sacoşe sau coşuri, de data asta au fost mult mai temperaţi, aşteptând să li se ofere împărţeala. Nimeni nu a plecat, însă, cu mâna goală. A fost destul pentru fiecare, aşa încât şi cel mai sărac dintre săraci tot a plecat acasă cu cel puţin o sacoşă încărcată cu felii de cozonac, ouă, sandvişuri şi alte bunătăţi pregătite de gospodine.
Unii brăileni au devenit adevăraţi profesionişti în colectarea împărţelii. O bătrână care "acţiona" în cimitirul "Sf. Mina" din cartierul Chercea strânsese vreo două sacoşe burduşite cu de toate. Apostrofată de o creştină, care a întrebat-o cum de mai poate căra atât, bătrâna a chemat discret un puşti, probabil nepot de-al său, căruia i-a pasat sacoşele pline, iar ea s-a avântat din nou prin mulţimea de brăileni, cu două pungi goale şi numai bune de umplut cât mai repede.
Mulţi săraci au plecat şi cu chef şi voie bună, fiindcă, în general, la fiecare pacheţel primit s-a adăugat şi un păhărel de vin, în memoria răposaţilor.
Ca de obicei, familiile înstărite de romi au întins mese bogate pe aleile cimitirelor, spunând că aşa este tradiţia la ei. Din fericire pentru liniştea "blajinilor", anul acesta nu s-a mai mers până acolo încât să se pună muzică la boxe de mare putere.

 




Categorie articol: 

Comentarii