Sorry, you need to enable JavaScript to visit this website.

«Fenomenul Brăila». Cine are interes să discrediteze învăţământul brăilean

• o afirmaţie care se vrea “extras al unui studiu”, aruncată în mediul online de o asociaţie care militează pentru egalitatea de şanse în societate, a târât învăţământul brăilean într-un scandal naţional • reprezentanţii ONG-ului susţin că au descoperit că elevii cu rezultate slabe la învăţătură nu sunt lăsaţi de profesori să se înscrie la Evaluarea Naţională, pentru ca judeţele să aibă rezultate cât mai bune, per total • ISJ Brăila dezminte acest “studiu”, demonstrând cu cifre că rezultatele elevilor sunt la fel de bune şi la simulări, acolo unde participă toţi copiii, indiferent de notele din catalog • deputatul PSD Emilia Meiroşu sare în apărarea învăţământului brăilean şi susţine că analiza realizată de asociaţie e departe de realitate

 

O pată neagră a picat, zilele trecute, pe faţa învăţământului brăilean care, în ultimii ani, a ocupat locuri fruntaşe în topul judeţelor la Evaluarea Naţională. O anume asociaţie, “Human Catalyst”, care militează pentru egalitatea de şanse în societate, a realizat un studiu în care a ajuns la concluzia că profesorii nu dau voie elevilor slabi la învăţătură să se înscrie la Evaluarea Naţională, pentru ca rata de promovare să fie cât mai mare. Au denumit această practică “Fenomenul Brăila”. Au folosit ca argument rezultatele foarte bune ale judeţului nostru obţinute în ultimii ani, pentru a-şi demonstra teoria. Studiul se numeşte “IRSE: indicele de risc socio-educaţional 2015-2017, fundament pentru politici bazate pe date”, un studiu care nu a fost publicat nici până la această oră, integral. Nicăieri. Reprezentanţii asociaţiei au postat doar două grafice cu rezultatele obţinute de toate judeţele ţării la examenul de final de gimnaziu, despre care susţin că sunt parte a studiului. Mai mult, aceştia au cerut utilizatorilor Facebook să le scrie dacă au cunoştinţă că “Fenomenul Brăila” se întâmplă şi în alte judeţe. Pe de altă parte, Inspectoratul Şcolar Judeţean Brăila dezminte aceste afirmaţii ale asociaţiei, spunând că nu există niciun “fenomen”, iar în cele ce urmează o să vă prezentăm poziţia instituţiei vizavi de acest scandal ce a făcut înconjurul ţării.

În urmă cu câteva zile, ONG-ul “Human Catalyst” a lansat în mediul în online teoria că elevii din clasele a VIII-a cu rezultate slabe la învăţătură, preponderent de etnie romă, nu sunt lăsaţi de către profesorii de la clasă să se înscrie la Examenul Naţional. De ce? Explicaţia o dau tot reprezentanţii ONG-ului: ca judeţul să ocupe un loc cât mai bun în topul naţional, în ceea ce priveşte promovabilitatea. Pe site-ul asociaţiei, este postat un “extras din studiu” cu extensia “.jpg” (deci imagine, şi nu document), cu titlul “Semnal de alarmă: «Fenomenul Brăila» - o nouă formă de excluziune educaţională, practicată în şcolile din România”. Ce se menţionează mai exact în acest extras? Vă redăm exact fragmentul postat. “Ponderea elevilor din clasa a 8-a care au susţinut evaluarea naţională, respectiv nota medie la evaluarea naţională reprezintă doi indicatori sugestivi ai performanţei. Pot însă exista cazuri în care nota medie la evaluarea naţională să fie ridicată artificial de o prezenţă redusă a elevilor de clasa a 8-a la acest examen - ca urmare a unei «selecţii» impuse la nivel de clasă, management al şcolii sau inspectorat şcolat. Un exemplu în acest sens îl reprezintă cazul unităţilor de învăţământ din judeţul Brăila. Deşi aici în 2016-2017 nota medie a fost a doua cea mai mare din ţară (7,29), după Municipiul Bucureşti (7,35), ponderea elevilor din clasa a 8-a care nu au susţinut evaluarea naţională a fost cea mai crescută din România (36,5%), în creştere cu 3 procente faţă de anul şcolar anterior. Această situaţie rezultă în urma unei “politici” la nivel naţional de unitate şcolară prin care elevilor consideraţi slabi le este interzisă înscrierea la Evaluarea Naţională pentru a nu «trage în jos» media pe şcoală. În practică, am întâlnit astfel de cazuri în toată ţara, cu preponderenţă în comunităţi sărace, marginalizate şi/sau cu procent mare de romi. Important de precizat că «fenomenul Brăila» se practică şi la nivel de liceu, în cazul examenului de Bacalaureat. (...) Dacă ştiţi situaţii de acest tip, vă rugăm semnalaţi la adresa (...)”. Atât. Fără cifre concrete, fără alte dovezi prin care să-şi susţină teoria, ci doar cu promisiunea făcută pe o reţea de socializare că vor publica “în câteva zile” studiul integral.

Informaţia a fost preluată imediat de presa din toată ţara. Şi ca să ajungă şi mai departe, “Human Catalyst” a iniţiat o scrisoare deschisă adresată prim-ministrului Viorica Dăncilă, ministrului Educaţiei Valentin Popa, preşedintelui Comisiei pentru învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport - Senatul României, Liviu Pop, şi altor câţiva preşedinţi de comisii pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale. Iniţiatorii cer adoptarea urgentă a unor măsuri legale prin care să oprească “Fenomenul Brăila”, despre care susţin că este un grav tip de excluziune practicat în şcolile din România. Scrisoarea deschisă este semnată de 95 de ONG-uri şi activişti pentru drepturile omului.

 

Adjunctul ISJ Brăila: «Nu există nicio practică, niciun fenomen!»

Am vrut să aflăm care este opinia reprezentanţilor Inspectoratului Şcolar Judeţean Brăila vizavi de afirmaţiile făcute de respectiva asociaţie. Prof. Dan Gheorghiţă, inspectorul şcolar general adjunct, ne-a declarat că nu este vorba despre niciun fenomen, susţinând că rezultatele obţinute de elevii brăileni din clasele a VIII-a sunt la fel de bune şi la simularea naţională, acolo unde participă toţi copiii, indiferent că au sau nu note mici în catalog. “Nu există nicio practică, niciun «fenomen»! Exclus aşa ceva! Niciun profesor nu îi impune unui elev să nu susţină examenul. La simularea naţională de anul acesta, organizată de Ministerul Educaţiei, Brăila s-a clasat între primele judeţe, iar la simulare pot participa toţi elevii înscrişi la începutul clasei a VIII-a, indiferent de notele pe care le au la acel moment. La simularea naţională din acest an, din totalul de 2.701 elevi înscrişi la începutul clasei a VIII-a s-au prezentat la testări 2.444 elevi. Din totalul de 2.444 elevi prezenţi, 1.744 elevi au luat note mai mari sau egale cu 5 la limba română, adică un procent de 71,35%. La matematică procentul a fost de 42,18%. În afară de simularea naţională, Inspectoratul Şcolar organizează alte două simulări locale pe parcursul anului, tocmai pentru a veni în sprijinul elevilor. Se vorbeşte despre faptul că elevii cu CES din şcolile de masă nu sunt lăsaţi să intre în examen. Nici vorbă! În primul rând, aceşti copii cu CES susţin Evaluarea Naţională la cerere. Ei completează o cerere pentru a susţine examenul. Unii dintre ei se înscriu direct la şcoala profesională şi nu au nevoie de acest examen. Apoi sunt copii în risc de abandon şcolar, proveniţi din familii sărace care nu se înscriu la testare pentru că părinţii nu au bani să îi trimită la liceu. Şi, bineînţeles, sunt copii care nu promovează la una, două sau mai multe discipline şi automat nu pot susţine examenul şi sunt repartizaţi la admiterea din toamnă pe locurile rămase libere. Mai există un unghi din care trebuie privită problema aceasta. La o şcoală din mediul rural, dacă la o clasă cu un număr de 20 de absolvenţi de clasa VIII-a, 4 elevi sunt cu CES şi nu se înscriu la Evaluare, automat şcoala va avea o rată de elevi prezenţi de 80%. Dacă mai sunt şi corigenţi, procentul va fi şi mai mic. Un alt exemplu. La Surdila Greci, anul acesta sunt 2 elevi în clasa a V-a. Când aceştia vor fi clasa a VIII-a, dacă amândoi vor dori să aleagă învăţământul profesional, şcoala nu va avea niciun reprezentat la Evaluarea din acel an”, ne-a declarat Gheorghiţă. Adjunctul a dorit să mai precizeze că nu a primit niciodată o sesizare pe acest subiect, cum că vreun elev nu a fost lăsat să participe la examen. “Chiar îi încurajez pe cei care au trecut printr-o astfel de situaţie să ne sesizeze acest lucru. Repet, nu se poate vorbi în judeţul nostru despre o astfel de practică”, a adăugat reprezetantul ISJ Brăila.

 

Inspectorul general: «Pentru fiecare copil, în funcţie de intelectul lui, de dorinţa lui de a învăţa, şcoala românească ar trebui să găsească soluţii»

Am reuşit să aflăm şi punctul de vedere al inspectorului general Cătălin Canciu. Acesta susţine că statul nu face nimic pentru un copil care nu reuşeşte să intre în examen, în sensul continuării studiilor şi identificarea unei meserii pentru care acesta are înclinaţie. “Vreau să se înţeleagă că nu este un lucru premeditat, profesorii nu lasă copii să intre în examen ca să avem noi, Brăila, procent mare de promovabilitate. Cum să fac aşa ceva? Dar pentru ce să fac lucrul ăsta? Eu am spus-o public de mai multe ori: cine nu merită să promoveze, nu promovează, şi automat nu intră nici în examen. Pe de altă parte, statul nu găseşte soluţii pentru aceşti tineri care nu intră în examen ca să îşi continue studiile, să intre apoi pe piaţa muncii. De asta vorbim de abandon şcolar. Şcoala profesională abia de câţiva ani a început să fie revitalizată. Până acum câţiva ani făceau liceul şi când ajungeau în clasa a XII-a erau semi-analfabeţi sau analfabeţi funcţionali. Problema este a sistemului. Pentru fiecare copil, în funcţie de intelectul lui, de dorinţa lui de a învăţa, şcoala românească ar trebui să găsească soluţii: învăţământ profesional, tehnic, teoretic. Aici ar trebui lucrat”, ne-a declarat şeful ISJ Brăila.

 

Deputatul Emilia Meiroşu ia apărarea învăţământului brăilean

În acest scandal naţional s-a implicat şi deputatul de Brăila Emilia Meiroşu (PSD), care a sărit în apărarea imaginii de top a judeţului, în ceea ce priveşte performanţele şcolare. Acesta a demontat “studiul” pas cu pas, iar la final a cerut ISJ Brăila să dea publicităţii statisticile ultimilor ani despre Evaluarea Naţională, ca să elimine orice suspiciune că elevii slabi la învăţătură, în special cei de etnie romă, nu sunt lăsaţi să intre în examen. Meiroşu a postat pe Facebook opinia sa. “În ultima perioadă, spaţiul public a fost invadat de o serie de informaţii cuprinse într-o analiză trunchiată, referitoare la procentul de promovabilitate înregistrat la examenele naţionale susţinute de către elevii din judeţul Brăila. Consider că, în mod tendenţios, a fost prezentată opiniei publice o situaţie în care a fost realizată o paralelă între rezultatele remarcabile obţinute de elevii brăileni şi numărul mare al celor care nu s-au înscris în vederea susţinerii evaluării naţionale”, aşa sună începutul postării deputatului de Brăila. În continuare, Emilia Meiroşu invocă metodologia privind Evaluarea Naţională şi metodologia privind admiterea în învăţământul liceal sau profesional şi enunţă opinii asemănătoare cu cele ale inspectorului adjunct Dan Gheorghiţă. Pe scurt, copiii cu CES au libertatea de a alege dacă susţin sau nu Evaluarea Naţională, apoi sunt elevii care susţin probele practice la şcolile profesionale şi, dacă sunt admişi, nu mai sunt interesaţi să susţină examenul de final de clasa a VIII-a, cei corigenţi care nu au dreptul să se înscrie la examen dacă nu au situaţia şcolară încheiată şi nu în ultimul rând ar trebui luat în seamă abandonul şcolar. “Date fiind cele de mai sus, putem concluziona faptul că statistica prezentată de un ONG a omis să ia în calcul la raportarea procentului şi numărul elevilor care au continuat studiile, după cea de-a treia etapă de admitere, motiv pentru care procentul de 36,5% abandon şcolar la clasa a VIII-a este unul eronat. Însă, consider că o colaborare a furnizorului acestor informaţii cu managerii ISJ Brăila, prin solicitarea şi punerea la dispoziţie a datelor corecte, ar fi condus la realizarea unei analize corecte şi coerente”, a mai scris sursa citată.

Cât despre elevii de etnie romă, deputatul Meiroşu a scris că aceştia beneficiază de locuri speciale în toate liceele, şcolile profesionale şi în facultăţi, drept pentru care nu se poate vorbi de discriminare. La final, Emilia Meiroşu a solicitat conducerii ISJ Brăila să prezinte statisticile reale privind numărul elevilor absolvenţi de gimnaziu care continuă studiile liceale sau profesionale, precum şi numărul celor care au abandonat şcoala la finalul clasei a VIII-a. Postarea integrală poate fi găsită pe pagina deputatului de Brăila.

COAUTOR ARTICOL: 



Categorie articol: 

Comentarii