Asociaţia "Brăila, capitală culturală europeană 2021" are, de câteva zile, Consiliu de Conducere. Membrii acestui organism de management pentru organizaţia ce contribuie decisiv la proiectul prin care Brăila candidează la titlul de capitală culturală sunt: Vasile Datcu - preşedinte (scriitor, poet, om de cultura şi de ştiintă), Constantin Teodorescu (profesor şi om de cultură) - vicepreşedinte, Nicolae Cristian, secretar, Dragoş Neagu, directorul Bibliotecii Judeţene "Panait Istrati"- director executiv.
Întâlnirea a avut loc joi seară, în aula Facultăţii de Inginerie şi a vizat, pe lângă alegerea Consiliului de Conducere, şi enunţarea sloganului, a obiectivului şi a viziunii proiectului.
Strategia Culturală a Municipiului, de căpătâi pentru candidatură
Una dintre condiţiile primordiale ce trebuie îndeplinite de un oraş pentru a trece prin experienţa unei candidaturi la titlul de Capitală Culturală Europeană este existenţa, la data depunerii candidaturii, a unei strategii culturale, strategie care "trebuie să acopere financiar/bugetar planul de acţiuni culturale anuale şi să includă planuri pentru susţinerea activităţilor culturale, prevăzute pentru anii următori anului pentru care este acordat titlul, planurile de consolidare a capacităţii sectoarelor culturale şi creative, inclusiv dezvoltarea unor legături pe termen lung între sectoarele culturale, economice şi sociale ale oraşului candidat", se arată în regulamentul candidaţilor.
Strategia trebuie să conţină inclusiv impactul cultural, social şi economic preconizat, chiar asupra dezvoltarii urbane, preconizat pe termen lung, pe care titlul l-ar putea avea asupra oraşului candidat, dar şi planurile de monitorizare şi evaluare a impactului titlului asupra oraşului candidat şi de diseminare a rezultatelor evaluării.
Pe de altă parte, Strategia Culturală trebuia să fi fost prinsă în Strategia Municipiului pentru următorii ani, în speţă în aceea din 2014 până în 2020, şi să dea viziuni de investiţii inclusiv pentru anii de după candidatură. La întâlnirea de joi, viceprimarul Doiniţa Ciocan a precizat că "Strategia Culturală e pe punctul de a fi finalizată, în cel mai scurt timp o vom supune dezbaterii". Vestea a fost primită cu entuziasm, chiar dacă s-a făcut vorbire despre o strategie pentru perioada 2015- 2020, un document care trebuie să treacă prin dezbatere publică, potrivit legii transparenţei decizionale, iar, cel mai probabil, va fi "la cheie" undeva la începutul lunii septembrie, adică în ultima parte a anului, foarte aproape de data candidaturii la titlul de Capitală Europeană a Culturii, octombrie 2015.
De menţionat că acesta este un titlu conferit de Parlamentul European unuia sau mai multor oraşe pentru un an şi presupune o finanţare de circa un milion de euro. Printre cele mai importante lucruri în cursa pentru titlul de capitală culturală se numără lobby-ul politic.
De la epoca pietrei la cultura cuantică
„Este esenţial ca toate partidele politice (atât la nivelul municipalităţii, cât şi la nivel regional şi naţional) să considere că acţiunea CEAC (capitală europeană a culturii - n.r.) constituie un efort nepărtinitor în numele oraşului. Evaluările au evidenţiat în mod constant problemele generate de instabilitatea politică", se arată în ghidul lansat în sprijinul oraşelor care vor să participe la competiţie.
În acest sens, membrii fondatori ai orgnizaţiei care vor Brăila Capitală Culturală Europeană în 2021 şi-au asumat rolul de "grup de iniţiativă, care are ca scop desfăşurarea de activităţi de formare a specialiştilor, de organizare a evenimentelor culturale, de strângere de fonduri şi finanţare, de marketing şi de lobby pentru a obţine titlul European", după cum spunea Constantin Teodorescu, vicepreşedintele proaspăt ales în cadrul aceleiaşi întâlniri.
Tema Brăilei pentru această candidatură, enunţată de acelaşi Constantin Teodorescu, este "De la epoca pietrei la cultura cuantică". După scurte discuţii pe această temă - destul de încifrată pentru unii participanţi - s-a ajuns la concluzia că, spre deosebire de Cluj, care are ca logo "Servus", Brăilei îi stă mult mai bine cu această temă.
Explicaţia pentru tema aleasă a fost că prin acest proiect nu rămânem ancoraţi în dezvoltarea aprecierii publicului pentru trecut, ci, mai cu seamă, se pune accent pe faptul că privim cultural în viitor şi dezvoltăm potenţialul cultural al oraşului prin investiţii în infrastructura educaţională, inclusiv prin înfiinţarea unui sistem şcolar complet, până la nivel universitar.
"În fond, noi concurăm cu noi înşine!", a declarat Viorel Mortu, preşedintele interimar al Consiliului Judeţean Brăila. Că este o provocare frumoasă acest proiect a conchis şi preşedintele organizaţiei, Vasile Datcu: "Experienţa în sine va fi una benefică pentru Brăila, ne angajăm, de fapt, la o cursă de câţiva ani de investiţii în cultură".
